Azi, ceva nou: banci si credite

Asta e un articol foarte la cald, in urma unei conversatii cu o prietena care imi spunea azi, ca daca mai vine un bebe la noi (cum ne-am dori, noi, inconstientii :)), musai tre’ sa ne largim si cotetul cu o camera. Iar raspunsul meu a fost: nu. De ce nu?

Pt ca prefer sa stau claie peste gramada (in opinia altora), in 2 camere, daca va intrebati unde stam, decat sa-mi bag capul in latul unei banci, pt inca o camera si mutare si amenajare etc. Dupa parerea mea ferma, afacerile bancilor sunt cam mari, cel putin de 10.000 de ori mai mari decat ar trebui (la nivel global) si oamenii isi cumpara prea multe lucruri cu bani pe care nu-i poseda. „Prea multe” e un eufemism! Isi cumpara ENORM de multe jucarii scumpe, de dragul de a-si potoli frustrari care nu sunt materiale deloc.

Problema mea nu e spatiul, cel mai fain spatiu al meu e scaunul de toaleta: stau pe el si e doar al meu, cat timp il folosesc, e un sentiment extraordinar, mai ales daca pot sa si citesc :). Problema mea e timpul, iar banca urmareste fix asta: sa-mi fure timpul. De bani nu mai vorbesc, ci de timp, pt ca banca dispune implicit de timpul meu, pe care imi ordona, prin contract!, sa il folosesc la produs bani si nu la altceva, de exemplu la plimbare prin parc (pe mine chiar ma inspira plimbarile prin parc). Pentru mine, singurele afaceri bancare care au viitor pe termen lung vor fi cele de tip Grameen Bank, afaceri sociale, care nu inventeaza nevoi clientilor, ci chiar raspund nevoilor clientilor!

Nu mai zic ca daca ai credit, ai anxietate,  deci tre sa ai surse de venit multiple, sa fii sigur ca duci ratele. Deci nu, n-o sa mai umflu si eu puhoiul clientilor bancilor. Cand sotul a avut platile blocate, am multumit lui Dumnezeu si am blagoslovit de multe ori decizia noastra de plati datoriile si creditul pe care il aveam, in avans. Macar aveam de platit doar la traiul zilnic si gata.

Iar daca as avea bani, nu i-as baga in ziduri ci as cumpara o casa mica si o curte mare, cu pavilion in mijloc, sa pot sta afara pe orice vreme. Asa am visat eu o poveste despre care am scris, cu casute mici de basm si o padure in jur numai pentru joaca si hoinareala, aici: https://jurnaldecomuniune.wordpress.com/povesti/povestea-lumilor/.

Anunțuri

Care e parerea ta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s