Io m-am cam saturat

De demisiile cerute si primite periodic. Cerute si neprimite la timp. Cerute si primite la Sfantu’ Asteapta. Eu vreau altceva: vreau razbunare, vreau plata, vreau banii inapoi.

Eu nu vreau sa mai plece nimeni, nicaieri. Sa stea toti acolo unde sunt, si Ponta, si Rovana si tot completul de judecata care a scrantit decizia, sa stea acolo pentru Eternitate si sa munceasca pentru tara, fara niciun ban.

Au tot venit si au plecat, si au venit si au plecat. Nu! Degeaba! Sa stea acolo unde sunt si sa plateasca toate pagubele, procesele pierdute de statul roman si ce alte lipsuri in gestiune se vad prin gaurile de la sanatate, educatie si protectia muncii. Toti politicienii imbogatiti si demisionati din 90 pana incoace ar ridica inca o Romanie cu averile lor. So, de ce sa mai plece si astia? Sa stea acolo, sa inghita inapoi tot rahatul pe care l-au varsat cu Rosia si cu alte subiecte, sa puna mana pe mistrie sa repare scoli, sa ecologizeze parcuri si sa mangaie copiii care plang in fiecare dimineata sub geamul meu. Mai pe romaneste, sa faca si politicienii nostri ceva productiv, nu numai curent si manipulare de 2 lei pe seama unor catei.

Na, turb(ur)ata cum sunt de sinuzita ce m-a coplesit, nu mai suport si urletele chinuitilor copii, tarati de parinti pe pietrele de sub geamul meu. Ma trezesc in fiecare dimineata cu ele, oameni buni! Si asta ma face sa ma gandesc, precum cateii de mai sus, ca mai bine latru la luna decat sa scriu despre educatie, sau despre haine bio samd. Ca oricum, nimic nou sub soare, vorba inteleptului biblic si iar se cer demisii si iar…. de 23 de ani, aceeasi comedie!

Asa ca iesim la manifestatii: la marsul pentru Rosia Montana, am fost cam nepregatiti, fara instrumente muzicale, dar am improvizat dintr-o sticla (de sticla!) si niste chei, o fierarie de mutat urechile. Am mers vreo ora, apoi lui Ioan i s-a facut frig. Marsul pasnic e printre putinele metode ale cetateanului obisnuit (ca noi, asa) de a influenta deciziile politice. De aceea, mai mergem si la urmatoarele si cred ca ar trebui sa ne uitam mai mult la francezi, care ies in strada si striga pentru orice. Mi-au venit in minte si cateva posibile subiecte de protest (dupa ce vom ispravi povestea cu Rosia), cum ar fi: marsul pentru clarificarea si simplificarea codului fiscal; marsul pt canepa textila; marsul pentru taxarea coruptiei; marsul pentru o educatie fara soareci etc. Cred ca vreo gena a bunicilor mei isi cere drepturile, altfel nu prea fac eu referire la natia franceza 🙂

Asa ca sa ne facem timp de schimbare sociala, ca de repetitii mi s-a luat!

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;Io m-am cam saturat&8221;

  1. ar fi frumos sa se intample schimbarea.. eu sunt o visatoare incurabila si inca mai am o raza de speranta…
    Oricum, mi-e clar ca avem puterea de a schimba ceva… daca vrem si suntem dispusi sa luptam impreuna… din pacate inca sunt mult indolenti printre noi..

    Apreciază

    • Buna, eu vad ca suntem cativa care vrem cateva lucruri logice si am realizat ca nu avem niciun turn de fildes in care sa ne bagam, ca sa scapam de „stapanire”. O tara curata pt noi si copii, o educatie rezonabila, o lege clara, se pot face, dar ar pierde multi din „sursele” de trai. Asa ca marsul, scrisul si boicotul sunt ale noastre 🙂

      Apreciază

Care e parerea ta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s