Copilul meu m-a exasperat, m-a turmentat, m-a enervat si m-a facut sa iau masuri. Ca sa nu mai sara in toate baltile, sa ocoleasca macar una din zece, sa nu-si mai puna tot namolul din zapada care se scurge semi-lichida in ghete (de pe pantaloni), pe fata, prin aruncarea picioarelor in toate partile…. pentru a observa interesantele jerbe care inscriu traiectorii post-moderniste pe hainele mele (basca pe fata lui, cum ziceam, in capul lui si pe hainuta)…. Se joaca in apa de la chiuveta. Ajuta? Sper! Oricum, elementele sunt cele mai frumoase jucarii si gratuite, cum zicea prietena mea de la hiphip. Doar efectele secundare costa 🙂Din jocul cu apa se invata enorm, pe langa faptul ca este calmant. Este o intreaga lectie de fizica in experimente … fara profesor. Controlul manipularii apei inseamna de fapt un bun control al mainilor, al intregului corp, al echilibrului. A tine apa pe loc, a tine apa in containere, a o controla, este o sarcina dificila si pentru adulti :). Asa ca, pe langa obisnuitele crize ale mele cu baltile, il las sa se suie pe muntii de zapada, sa improaste zapada si apa, sa se afunde, sa alunece, sa se catere, sa fie victorios pe nametii pe jumatate topiti. Si sa se joace la chiuveta in apa calduta, in cadita, in lighean…. Ce sa mai zic? Asta e educatia!