De multe ori am intrebat…

Doamne Dumnezeule, oare chiar sunt pe drumul cel bun? Ma afund in mlastini sau merg pe tarmul marii? Sau una si alta?

Si Dumnezeu a raspuns: m-a sunat Celena, cu care, din pacate, rareori ma aud, dar m-a sunat intr-o dimineata, sa-mi spuna ca apreciaza ce fac si ca pentru ea conteaza. Iar pentru mine a contat enorm acel telefon, pentru ca nu a fost un telefon, a fost un raspuns. Si am zis, Doamne, iti multumesc pentru raspuns.

Lucrez majoritatea timpului singura, de obicei repede, cat doarme Ioan, dupa ce adoarme Ioan, pana cand se trezeste Ioan. Lucrez de drag, dar incercand sa fac cat mai multe deodata. Am sentimentul ca incerc sa umplu oceanul cu o ceasca, pentru ca niciodata nu apuc sa termin. Nimic. Nici scrisul, nici calcatul, nici mancarea, nici spalarea. Se termina ele candva, unele printre altele, de la sine. Sau ceasca se varsa de lacrimi si atunci ma uit in zare si intreb: „Doamne, unde esti?”

Si El ma suna la telefon si imi spune ca e bine ce fac si ca oceanul se umple incet, incet, de bine. Iar pentru ziua de azi, zice El, uita-te aici, bucura-te, mai fa o rugaciune sau poti sa si plangi, se umple ceasca mai repede.

DSC_9722a.jpg

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;De multe ori am intrebat…&8221;

Care e parerea ta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s