Despre educatie partiala si durere totala

De o vreme incoace citesc, citesc, citesc si ceva nu se leaga in majoritatea abordarilor din domeniul educatiei.

Education is the key to unlock the golden door of freedom. - George Washington Carver

Educam, educam, educam….ce?

In scoala, educam mintea: o garnisim cu informatii, o invatam procese, ii dam de lucru cu matematica, romana, limbi straine, stiinte, arte, filosofie, economie, psihologie. Nu sunt putine, nu?

Mai nou, educam emotiile: Goleman a scos in fata inteligenta emotionala si care este mai citit, face dezvoltare personala, ateliere, grupuri.

Si trupul are nevoie de educatie, de deprinderi sanatoase care se formeaza in ani de zile: contactul cu elementele, vantul, ploaia, soarele, deprinderi de alimentatie, sporturi in aer liber si rezistenta la efort, obisnuinte de igiena. Sunt destule.

Dar daca nu educam duhul omului si caracterul lui, toate cele de mai sus sunt lipsite de sens. Duhul este creatorul de sens. In goana educatiei care a devenit tot mai incarcata, incercand sa fie exhaustiva, bietii de noi uitam ca trupul, mintea si emotiile sunt doar instrumente ale creatorului nostru interior. Si ca orice instrument, cu cat este mai garnisit,  cu atat este mai ravnit si poate fi cumparat la pret mai mare, folosit si aruncat apoi de unde a fost luat.

Educatia a devenit pentru multi parinti o modalitate de crestere a valorii de vanzare a copilului.

De unde a rezultat si deviza corporatista care circula pe unde lucram eu in 2007 – 2008:

„Nimeni nu este de neinlocuit”. Adica oricine poate fi recrutat, angajat, platit si apoi concediat.

Nimic mai fals. S-a demonstrat stiintific ca fiecare om care pleaca de la locul de munca, reprezinta o pierdere in bani, cuantificabila, pentru companie.

Educam partial copiii si ei vor suferi durerea totala a lipsei sensului, pentru ca a – ti pune mintea si emotiile in slujba altuia transforma omul in obiect. Ceea ce imi spunea un candidat la un interviu, tot in acele vremuri de demult:

„Stiu ca am creierul spalat, dar este atat de placut!”.

A educa doar mintea, este ca si cum am pune in mana copiilor nostri o grenada cu cuiul tras si cronometrul setat la 20 de ani. Pana la urma, tot explodeaza.

Imi pun aceasta intrebare in fiecare zi: cum educ duhul copilului meu?  

Am pornit un #jurnaldeeducatie.

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;Despre educatie partiala si durere totala&8221;

  1. Buna! Deja aveti mare grija de duhul lui, Mady! Prin tot ce faceti, prin sistemul vostru de valori, prin straduinta voastra constanta de a trai curat, frumos si in adevar, prin felul vostru de a fi! In ceea ce priveste „inteligenta emotionala”, educatia emotiilor la copii e mult de spus si aici. Pana la urma este vorba de fapt despre sufletul lor! Si din experienta personala cu Matei, din experienta de o viata pot spune ca multe rezolvari, vindecari ale parintilor cu ajutorul lui D-zeu pot ajuta copilul pe toate planurile sa creasca sanatos, implinit. Cand eram mica, mama mi-a spus linistita la un moment dat, ca pentru ea cel mai important in viata este Dumnezeu. Am ramas uimita si am intrebat-o : Pai, cum? Si noi copii tai nu suntem importanti? Raspunsul ei a fost asa: Sigur ca da, dar cu ajutorul Lui si cu credinta il El va pot creste. Poate pare ciudat, insa a fost discutie fireasca, de la suflet la suflet ( desi eram in clasele primare) si am inteles-o! O zi frumoasa, cu o comunicare deschisa, fireasca si tot ce va implineste!

    Apreciat de 1 persoană

    • Buna, mercic de comentariu, Anonim! Mama ta este foarte inteleapta! Dar eu nu sunt un om intelept sau educat, eu sunt un cautator care caut buna educatie si pentru mine si pt Ioan. Scriu pentru reamintire si scriu ce gasesc bun pentru noi. Si astfel poate avea si Ioan inregistrarea a ceea ce face, si eu un prilej de a dialoga cu oameni mai intelepti ca mine. Multumesc!

      Apreciat de 1 persoană

  2. cred ca nu de educatie, ci de dragoste si exemplu sanatos, de experienta si libertate.

    In rest, o mica remarca: educatia nu vine de la scoala ci din familie. Scoala doar instrueste: invata sa citim si sa scriem dar nu cand si cum sa le folosim, invata sa calculam dar nu cand e nevoie si pana unde e nevoie etc.

    Apreciat de 1 persoană

    • Are nevoie.. mare! Știi unde putem vedea asta? În condiții extreme, de viata și de moarte, în lagăre și închisori, cei care au sens trăiesc mai mult și mai bine. Asa a apărut psihoterapia existențială, în lagar.

      Apreciază

Care e parerea ta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s