Ftalati din belsug in apa imbuteliata

M-am gandit ca poate vreti sa stiti: s-a deschis sezonul de baut ftalati. Ce sunt ftalatii, mai exact? Niste chimicale care se pun in plastic pentru a-i creste plasticitatea si a deveni mai usor modelabil. Inclusiv plasticul alimentar si mai ales cel transparent.Am mai scris despre alergia lui Ioan la ftalati si despre solutiile pe care le-am gasit noi pentru apa.

Saptamana aceasta Ioan a facut de doua ori rinita alergica dupa ce a baut apa imbuteliata in PET. Am scos din dulap recipientul din sticla (o sticla de apa minerala cumparata anul trecut) si l-am insurubat in rucsac.

Nici nu conteaza marca, toate PET-urile transparente contin ftalati, cutiile alimentare, biberoanele, jucariile, inclusiv echipamentele medicale, daca nu este mentionat altfel pe ele.

 

„Le vom cere doctorilor sa te deconecteze de la aparate, Howard, cu siguranta nu vrem sa absorbi ftalati din ele…”

Mai sunt si alte produse care contin ftalati, si lista este foarte lunga: oja, lotiuni, creme, ruj, deodorante, sampoane, produse pentru par, geluri de dus si mai ales sampoane, pudre, creme pentru bebelusi. O lista gasiti aici:

https://www.fda.gov/cosmetics/productsingredients/ingredients/ucm128250.htm

Care sunt numele sub care apar ftalatii? Mai jos sunt denumirile chimice ale ftalatilor care au impact negativ asupra sanatatii documentat prin studii:

While phthalates is a huge class of chemicals and nowhere near every chemical in the class has been studied, several have been shown to have negative health impacts: butyl benzyl phthalate (BBzP), dibutyl phthalate (DnBP), di-2-ethylhexyl phthalate (DEHP), diethyl phthalate (DEP), di-butyl phthalate (DBP), benzyl butyl phthalate (BBP), diisobutyl phthalate (DiBP), diisononyl phthalate (DiNP), di-n-octyl phthalate (DnOP), dipentyl phthalate (DPP), di-isobutyl phthalate (DiBP), di-isononyl phthalate (DiNP), di-n-octyl phthalate (DnOP), di-isohexyl phthalate, dicyclohexyl phthalate (DcHP), and di-isoheptyl phthalate.

https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2015/feb/10/phthalates-plastics-chemicals-research-analysis

Inainte de a cumpara o crema, uitati-va aici ce contine.

Ce fac ftalatii in organismul uman?

In the past few years, researchers have linked phthalates to asthma, attention-deficit hyperactivity disorder, breast cancer, obesity and type II diabetes, low IQ, neurodevelopmental issues, behavioral issues, autism spectrum disorders, altered reproductive development and male fertility issues.

https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2015/feb/10/phthalates-plastics-chemicals-research-analysis

Pe termen lung ftalatii inseamna:

  • astm

  • hiperactivitate si tulburare de atentie

  • cancer de san

  • obezitate

  • diabet de tip II

  • IQ scazut

  • probleme de dezvoltare neurologica

  • probleme de comportament

  • tulburari de spectru autist

  • probleme de dezvoltare a aparatului reproducator

  • probleme de fertilitate la barbati

Solutii?

Simplificati-va viata!

Luati un filtru de apa si umpleti-va recipientul din sticla inainte de a pleca de acasa.

Aruncati cosmeticele la cos si inlocuiti-le cu produse facute de oameni, nu de masini, care au termen de valabilitate 3 luni, nu 3 ani.

Aruncati plasticul in asa fel incat sa fie usor de reciclat/recuperat (macar nu ajunge in pamant, apa animale si oameni sub forma de microplastic). Pentru orice exista inlocuitor din sticla, hartie, textile.

Stiu, stiu, usor de zis, greu de facut! Dar greul devine usor cand ne gandim ca prin aceste schimbari ne protejam copiii, nepotii si stranepotii.

Altfel, vom mai avea nepoti?

Azi infiintam tara lui Ioan :)

De azi avem de lucru intens. Ca sa eliminam tot plasticul din casa, ne va lua cateva luni, ceva banuti, ceva ore la cumparaturi. Vi se pare mult? Exagerat? Ioan e clar alergic la ftalatii din apa. Cand am inceput sa recitim amandoi ce fac ftalatii baietilor, pe langa alergia lui Ioan, am decis ca e momentul sa ne mai simplificam o data viata. Ce atatea cutii si cutiute? Borcane! Ce atatea pet-uri si pet-ulete? Sticle! Ce atatea jucarii? Mai putine!

Am insa mari dileme: ce fac cu toate aceste obiecte toxice?

Le dau la groapa de gunoi? Nu e ecologic…

Le dau altor copii? Cu ce text? „Va daruiesc aceste jucarii alergene, teratogene, ca sa va jucati cu ele si sa nu puteti procrea in veci! Aaaaaaa…. am zis ceva gresit?”

Sa le dau unor persoane nevoiase cu eticheta: „Toxic”?

Poate ma ajutati cu o sugestie, am deja o sacosa de jucarii agatata in cuier si voi mai avea inca una in curand………

Cand era Ioan mic, am mai scos o data plasticul din casa, pana i-au trecut ranile din obraji, apoi am lasat-o mai moale si iata unde am ajuns.

Insa copilul asta nu se lasa otravit nicicum. De aceea infiintam „Tara lui Ioan” (dupa „Tara lui Andrei”), tara in care oamenii nu mananca otravuri, nu fac dependente si depresii, isi vad de treaba si impartasesc cu bucurie bucatele, si nu gunoaiele, se unesc si se sustin. Este o tara a copiilor, a parintilor, a fratilor si prietenilor, a bunicilor, a surorilor, in care toata lumea realizeaza cat de legati suntem unii de altii si ca schimbarea incepe de la sine. Am simtit acum cat de greu e sa schimbi ceva care e in trend: e greu, pt ca nici macar nu realizezi ca e ceva in neregula. De cand bea Ioan ftalati fara sa ne gandim la asta! Si cati copii nu beau apa care vine in camioane, sub prelate supraincalzite, vara?

Mi-am adus aminte o vorba a unei americance, nu-mi aduc aminte exact care e din toate cele pe care le citesc; zicea ca, din pacate, s-ar putea ca noi sa fim prima generatie de parinti care sunt mai sanatosi decat proprii copii. Nu e tragic? Sunt atatea si atatea cereri de ajutor pt copiii grav bolnavi si nimeni nu se intreaba: ce s-a intamplat cu ei? De ce, abia intrati in viata sunt atat de bolnavi? Cine a gresit? Ei? Noi?

PS. Ftalatii se elibereaza din plastic la o temperatura de peste 25 de grade C. Se absorb in gura, prin piele si intra imediat in fluxul sanguin. Mimeaza hormonii estrogeni, aceasta fiind una din cauzele cancerului de san.

Mai mult despre ftalati si ceea ce le datoram: ADHD, cancer etc. aveti mai jos.

http://preventdisease.com/news/09/112409_phthalates_adhd.shtml

http://preventdisease.com/news/12/100112_Air-Fresheners-Are-Toxic-And-What-You-Perceive-As-Pleasant-Is-Not-Worth-The-Damage-To-Your-Health.shtml

http://preventdisease.com/news/12/012012_The-Threat-of-Indoor-Air-Quality-From-What-You-Buy.shtml

http://preventdisease.com/news/10/062210_killing_with_laundry_detergent.shtml

http://preventdisease.com/news/13/020413_9-Concepts-Kids-Should-Learn-About-Health-Theyll-Never-Learn-In-School.shtml

http://preventdisease.com/news/10/040110_toxic_timebomb.shtml

http://preventdisease.com/news/12/030412_Exposure-To-Environmental-Toxins-Causes-Next-Three-Generations-To-Be-Affected.shtml

http://preventdisease.com/news/12/052412_Floors-That-Make-You-And-Your-Children-Sick.shtml

 

Despre alimentatie si dusmanii ei (grasimi procesate, paine alba, zahar…)

Alimentatia este un proces, care are scopul declarat de a ne tine sanatosi, voinici si in viata pentru multi ani. Numai ca experienta generatiilor mai in varsta ca noi, e foarte amara: majoritatea pensionarilor sunt bolnavi, deci la varsta de 60 de ani cam toti oamenii sunt abonati lunar ai medicului prescriptor.
Va suna cunoscut? Credeti ca va indreptati catre altceva? Mancati altceva decat  parintii nostri? Atunci cu siguranta veti avea un cu totul alt rezultat!
Va spun concluziile mele, dupa research pe net si din experienta personala, cele mai daunatoare si raspandite alimente pe care le puteti manca sunt:
  1. grasimile rafinate si procesate termic (ulei rafinat si prajit, copt, fiert, margarina samd)
  2. painea din faina alba, bine ameliorata si conservata chimic, crescuta cu drojdie chimica
  3. zahar.

Dupa estimarea mea, acestea 3 sunt suficiente sa duca la groapa sau pe langa groapa, pe-aproape, oameni in floarea varstei, fara betesuguri sesizabile. Pai cum?

Corpul are mare nevoie de grasimi, pt a sintetiza de la mielina (teaca neuronului), pana la tesuturi diverse (grasimea de pe burta e basca). De aceea, bebelusii au nevoie de multe grasimi sanatoase (ulei presat la rece, unt de calitate), pt a mieliniza sistemul nervos si a creste. Grasimile sunt sintetizate de ficat, inclusiv colesterolul, cu consum intern, daca nu sunt primite prin alimentatie. Si ce primim prin alimentatie? Grasimi degradate termic, adica incalzite peste 40 de grade, distruse nutritional si gata sa formeze placi de aterom, veritabile dopuri pe arterele nefericilor consumatori. Nu e de mirare ca organismul, in lipsa acizilor grasi esentiali, care ar trebui sa vina din peste gras, nuci si seminte, pofteste la alimente grase si la dulciuri (care sunt transformate iute in grasimi), de unde un cerc vicios de toata frumusetea! Cu rezultatul: bolile cardiovasculare sunt prima cauza de mortalitate la romani.

http://consciouslifenews.com/oil-worst-possible-oil-eat/1148225/

Ca experienta personala, cand nu stiam cat de repede devine untul trans fat, ii faceam lui Ioan peste in unt la cuptor. Si totdeauna facea bubite. Am dat vina pe peste, pe unt, pe cuptor si detergent. Le-am schimbat, le-am scos, le-am sucit si in final, am constatat ca simplul gest de a adauga untul cand pestele e caldut, DUPA coacere, a eliminat bubitele si ne-a lasat fericiti cu pestele nostru.

Consumati grasimi bune! Sunt surse de energie pt organism, protectoare ale functionarii organismului. Glucoza e utilizata in marea majoritate de catre creier, deci mare parte din energia noastra zilnica vine din grasimi sanatoase: ulei presat la rece (de masline sau altele), unt, seminte de toate felurile, peste gras. Si alte lactate au grasimi, dar aici controversa e acerba, sa le consumam sau nu. Eu as zice sa le consumam in cantitati mici, mai ales iaurt, branza de calitate, pe cat posibil, bio (vorbim de lactate industrializate). Daca vom consuma putin, vom avea bani de alimente de calitate.

Painea din faina alba, ca si carnea, sunt rezultatul unei invidii, invidia celor saraci pt cei bogati. Asa am ajuns, printr-un proces istoric de fandosire generala sa mancam paine alba ca regula, si nu ca exceptie. Faina alba a fost apanajul marii nobilimi mult timp. Din asta, generatii de saraci, au dedus ca faina alba, care reprezinta exlusiv miezul bobului de grau, este buna. Era ceva mai buna atunci cand se rasnea la moara cu pietre, se cernea si se folosea. Faina oxideaza in mod natural in 72 de ore si toate vitaminele si uleiurile se duc pe apa sambetei. E albita cu substante chimice, care raman si in faina, apoi e indesata cu amelioratori si drojdie crescuta pe suport chimic (adio, drojdie de bere!), apoi i se pun conservanti si enzime si te miri cate chestii, ca sa aiba totusi un gust. Si apoi, noi o cumparam si o consumam voiosi, nadajduind ca nu vom da in diabet prea curand.

8485312557 13a44f59a6 z Pentru prieteni. Paine integrala cu seminte de in.

http://codrudepaine.ro/

Pentru ca painea alba „de consum” nu decat o calorie goala, fara alti nutrienti, iar primul ordin al unui organism sedentar e sa transforme cat mai repede amidonul din paine in grasime pe burta. Nimic altceva nu mai vine din painea cea de toate zilele, decat toxine, conservanti si alte chestii pe care organismul isi bate capul in fiecare zi sa le dea afara.

„Si noi ce paine mancam?”. Ideal ar fi sa mancam paine cu maia, cum ne explica Codruta, de la Apa. Faina. Sare. Cum nu am deocamdata curajul sa ma apuc de facut paine cu maia (ca si de croitorie sau alte chestii, cum ar fi un curs de dans), blagoslovesc ca avem la Baba Novac, Cuptorul Brancovenesc, care face toata painea cu maia, iar vinerea face paine integrala. Care e absolut delicioasa si comestibila cam 5 zile de la coacere (2 zile in frigider). In restul saptamanii ne multumim cu paine intermediara de la ei, care e buna, dar pe legea mea ca o sa-l conving pe patron sa faca si paine integrala bio :). Iata si un articol interesant, care explica diverse corelatii din studii medicale: intre painea alba si diabet, painea alba si cancerul la san, dulciuri si diabet si alte povesti de groaza: http://www.drbriffa.com/2006/10/23/does-eating-white-bread-cause-cancer/

So, when an epidemiological study like the one linking white bread to kidney cancer comes to light, the next step is usually to at least try to explain what might explain the association. Well, one thing we know about white bread is that it offers very little in the way of nutritional value. Certain nutrients, including selenium, are believed to have anti-cancer properties. White flour is basically denuded of such nutrients – it’s not really food, more fodder. So, eating a lot of white bread may simply squeeze out of the diet more nutritious foods that might have disease-protective properties.

Another potential explanation for the link between white bread and cancer is, though, that white bread does actually cause cancer. White bread releases sugar relatively briskly into the bloodstream (it is what is known as a high ‘glycaemic index’ food). This will tend to get the body secreting a lot of the hormone insulin (the chief hormone responsible lower sugar levels in the bloodstream). There is some evidence that the biochemical changes this process induces may have cancer promoting effects within the body.

Si despre zahar, in final, am o experienta personala, iar studii sunt pe pubmed o gramada. Se stie ca zaharul induce diabet. Pana mai acum putin timp, se scria ca ajuta la obezitate, care predispune la diabet, bla-bla. Dar acum, e clara legatura, precum si faptul ca zaharul e in toate alimentele, inclusiv in paine uneori (ca sa-i dea gust). Studiul e aici: http://stanfordmedicine.org/communitynews/2013spring/sugar.html. Ce spune rezumatul? Ca acolo unde a scazut consumul de zahar, a scazut diabetul, unde a crescut consumul, a crescut rata de imbolnavire. O alta relatare, mai poetica, aici: http://www.guardian.co.uk/society/2013/feb/27/sugar-obesity-type-2-diabetes
Si un citat, bine ales 🙂
Dr Aseem Malhotra, an NHS cardiologist who campaigns against junk food, said the study „adds further fuel to the fire that sugar really is the ‘silent killer’ and is independent of body weight”.
Sucre blanc cassonade complet rapadura
Si acum, sa va spun ce mi s-a intamplat mie: dupa sarcina, cand am avut o pofta nebuna de dulce, dar n-am mancat foarte mult (si tot a avut peste 4 :)), a venit alaptarea, care imi provoca o foame turbata si un apetit pt dulce de-a dreptul irezistibil. Dupa luni de zile de regim intensiv indulcit, am inceput sa am caderi de glicemie serioase dupa consumul de dulce (un compot, o dulceata cu unt, un strudel de la Cuptorul Brancovenesc ..). Imediat dupa ce mancam, glicemia crestea vertiginos, ma simteam euforica si plina de forta. Cam intr-o ora, eram pe jos, in depresie si cu pofta de a manca ceva dulce reinnoita. Deci variatiile glicemiei mele erau foarte mari si imi provocau o stare de rau atat de accentuata incat rand pe rand, am scos din alimentatie si ciocolata, si dulceata, zahar oricum nu folosesc, nici macar compotul n-a ramas. Ultimul a iesit strudelul, cu regret. Stiind insa 2 povesti de mamici cu pancreatita acuta necrozanta post-natala, am fost fff motivata sa nu-mi epuizez pancreasul complet. Dar eram pe cale, asa am simtit. Dupa cateva saptamani de sevraj (zaharul da dependenta prin efectul euforizant), starile de depresie de dupa-amiaza au devenit istorie si am inceput sa simt ca am renascut :).
Bun, deci cu studiile pe masa si argumentele in fata, ce se intampla totusi, ca aproape toata lumea mananca grasimile procesate, painea alba si zaharul in mii de feluri?
Nimic deosebit. In spatele acestor 3 produse (ulei, faina, zahar) se afla 3 industrii, care inseamna multe miliarde de euro anual, milioane de oameni angajati in procesul de productie, rafinare, ambalare, distributie si comercializare, deci o forta economica care poate influenta inclusiv formularea concluziilor in studiile medicale.
Si mai este si invidia, o forta si mai mare decat cea descrisa mai sus: invidia indusa de reclamele care arata atatia oameni veseli, sanatosi, seducatori, care consuma cartofi prajiti, inghetata, ciocolata, paine cu tricobumbeni si alte minunatii ale modernitatii. Inconstientul nostru ne spune: „Fii ca ei! Mananca si tu, ca sa fii fericit!”. Si cu cat vedem mai multe reclame, cu atat suntem mai convinsi ca produsele sunt bune, bune, pentru ca inconstientul nostru functioneaza pe principiul „cantitatea conteaza”.
Iar Ioan zice nu-nu la toate cele de mai sus. Cand vad bubitele care ii apar in jurul gurii cand mai scapa la una-alta, ma gandesc ce o fi facand imbucatura aceea in matele lui? Cam cata inflamatie, cat disconfort, cate lucruri bune raman neasimilate? Baaaaar. Si mai cautam un furnizor de bio whatever.
Si o dragalasenie de final, noroc cu Uniunea Europeana, ca mai pune ceva bete in roate cancerului ( a doua cauza de mortalitate la romani): http://www.evz.ro/detalii/stiri/ue-scoate-e-urile-periculoase-din-mancare-1041048.html. Ma dau cu parerea ca nu suntem suficient de productivi pt ei si au zis sa ne puna la munca, si nu pe dric. Ca pana acum.