Bio materiale: azi, bumbacul organic

Am mai scris despre bumbacul bio si ma gandesc ca ar fi folositoare o sinteza a subiectului care sa va dea o idee de ce imi suscitata atata interes. Articolul este rezultatul a mai mult de un an si 9 luni de citit despre bumbac si legatura lui cu dermatita atopica.

Bumbacul s-a nascut bio, a crescut natural, fara pesticide si ingrasaminte, in toate culorile (de la verde la maro la alb) si a fost folosit pentru fire, fibre si tesaturi de mii si mii de ani. Nu fac istorie si nici geografie aici, stiti si voi ca bumbacul se cultiva in tarile calde. Intre primii 10 cultivatori sunt India, USA, China, Turcia, Siria.

Grozava planta, mai ales ca toti suntem imbracati in ea! (daca cineva nu subscrie la afirmatie, sa spuna intr-un comentariu in ce e imbracat, sa stim si noi :) Insa are si daunatori cu duiumul, boli peste boli, buruieni peste buruieni si o mare nevoie de apa. Spre deosebire de canepa textila, care nu are nici una dintre acestea, dupa cum am scris aici. Cum nevoile globale de toale sunt din ce in ce mai mari, cultura bumbacului trebuie sa fie productiva, de aceea i se administreaza pesticide si ierbicide intensiv. Cifrele sunt hard-core: cultura bumbacului suge impreuna cu apa mai mult de 10% din pesticidele lumii si aproape 25% din insecticide – pentru o singura cultura! Mai multe cifre si impedimente pentru oameni si natura, gasiti aici: http://www.panna.org/resources/cotton. Contaminarea este cuvantul-rege, contaminarea domneste in jurul culturii de bumbac conventional: peste pamant si apa, in sangele si in laptele mamelor, in creierul lucratorilor agricoli care au rate de sinucidere uriase in raport cu restul populatiei, in piele, in sistemul imunitar, in ceea ce mancam. Ce suntem pana la urma? O suma de chimicale.

Iata de ce un material textil fetisizat pentru productia de hainute pt copii (“este 100% bumbac!”) este nociv, si nu numai pentru copiii alergici. Sistemul imunitar al copilului alergic detecteaza otrava care intra in piele si reactioneaza in consecinta cu inrosire, iritatie, macule, papule, vezicule samd, dar al copilului nealergic? Faptul ca otrava ramane tacuta nu inseamna ca ea nu exista. Daca cititi putin aici: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17679434, vedeti ca la School of Materials Science &Engineering, Beijing Institute of Clothing Technology,  au detectat nivele semnificative de pesticide in fibre si nu orice fel de pesticide, ci unele clasate f sus ca nivel de periculozitate pt om si animale, anume cancerigene, neurotoxice sau embriotoxice. Un alt studiu, sponsorizat de industria textilelor in Europa, nu a gasit nimic toxic in bumbacul conventional, poate din cauza metodei utilizate, sau  a sponsorizarii? Mai multa bibliografie pt interesati aici: http://oecotextiles.wordpress.com/2011/05/19/pesticide-residues-in-cotton-fibers/#_ftnref3.

Acestea sunt informatii si argumente pe care le-am gasit mai tarziu, primul argument a fost reactia lui Ioan la hainute. [Daca as fi avut de la inceput informatiile, inainte de a aparea primul placard (o chestie naspa, ca o coaja indurata), am fi scutit multa suferinta pt Ioan si pt noi. Am fi dormit mai mult, am fi plans mai putin si ne-am fi bucurat mai mult. Cred ca prima data am simtit cu adevarat ce inseamna „a te bucura de copil” pe la 8 luni, cand au disparut bubele din obraji. Pana atunci mi se parea de la sine inteles, da, te bucuri, sigur, dar eram mai mult ingrijorata decat bucuroasa.] Ioan facea bubite mai ales cand il imbracam cu unele hainute si mai putin cu altele. Apoi a inceput sa aiba reactie la toate. Apoi am luat numai hainute de bumbac organic, dar ranile din obraji au trecut cel mai greu si acolo nu lua contact cu nicio tesatura. Deci, intoxicatie.

Asa a inceput odiseea noastra bio: cu hainutele, cu nucile de sapun, apoi diversificarea si in final o bio-curatenie a casei si a bucatariei, care ne-a scapat si de pielea uscata. Din aceasta cauza scriu despre bio: pentru ca face diferenta si la un copil alergic diferenta se vede dramatic. Precizez ca Ioan are un mix de alergii de la mine si tat-su: la praf si la chimicale (de la mine) si la nuci si la chimicale (de la el). Nu are alergii alimentare de alt fel, ceea ce ma bucura ff tare, deci poate manca inclusiv capsuni, lapte de vaca, cereale cu gluten, zmeura. Ura!

Mai jos sunt cateva dintre materialele care il vor imbraca pe Ioan in aceasta vara. Bumbacul organic are, pe langa o fibra curata si durabilitate mai buna decat bumbacul conventional, rezista mai bine la spalare intensiva (Ioan are chilotei de bumbac organic care au la activ peste 300 de spalari si sunt in functiune). Asa ca am cumparat 2 tipuri de tricot moale, destul de dens, pentru pijamale sau bluze:

Pentru un cardigan de-o seara la foc de tabara :) am luat acest tricot f gros, care se foloseste si la marginile tricourilor, bluzelor de trening, pantalonilor:

Iar pentru scutece cu interior tip stay-dry din bumbac organic, am luat un fel de catifea f moale, f absorbanta:

Velur

Restul, in episodul II, ca nu au iesit fotografiiile :)

Anunțuri

Care e parerea ta?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s